Katerina Zontanou

Κατερίνα Ζωντανού s-a născut într-un sat mic și a studiat într-un oraș mare. Acum locuiește într-un stat nici prea mare, nici prea mic, ci mijlociu. Din casa ei vede un munte numit Kalathi, care seamănă puțin cu un coș, dar răsturnat. În apropiere are și mare (jumătate de oră de mers pe jos și șapte minute și jumătate cu bicicleta – cu nava spațială nu știe, pentru că nu apucă să cronometreze). Îi plac spanacul cu orez, plimbările și ciocolata. Își roade unghiile, îi face plăcere să deseneze și să rezolve ghicitori matematice. O supără războiul (și alte lucruri monstruoase pe care le fac oamenii), dar se consolează când se gândește că, dacă războiul îi întristează pe toți, dar absolut toți copiii din lume, niciun copil, când va crește, nu va merge la război, și atunci – ha! – războiul a pierdut.În rest, în fiecare zi face cam ce fac și majoritatea dintre voi – lecții, citit, scris. Uneori însă lenevește și nu face nimic. La editura Metaichmio au apărut cărțile ei: Vorbiți plutoniană? (Premiul Cercului Cărții pentru Copii din Grecia, Mențiune din partea Societății Feminine de Literatură), Human Net (Listă scurtă a Premiilor Naționale, Listă scurtă a Premiilor Cercului Cărții pentru Copii din Grecia), Scrisori de la Moș Crăciun (Premiul III al Uniunii Panhelenice a Scriitorilor), Turnul Lizei, Steag la orizont, Magiile de duminică, Asim și dragonul regelui.