William Golding

William Golding s-a născut în 1911 în Cornwall, unde a și decedat în 1993. Tatăl său a fost profesor, o profesie pe care Golding însuși a ales-o în cele din urmă. A studiat literatura engleză la Oxford și, după câteva încercări ca scriitor și actor, a început să lucreze ca profesor. S-a căsătorit și a avut doi copii. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a servit în Marina Regală Britanică, participând la operațiuni precum scufundarea "Bismarck", cel mai mare cuirasat german, în 1940, și debarcările din Normandia. După ce a fost eliberat din serviciu în 1945, și-a rezumat experiențele de război spunând: "Omul produce răul așa cum albina produce mierea" și s-a întors la predare. Între timp, a scris cărți, dar niciuna nu a fost publicată. Golding avea 44 de ani când, în 1954, "Împăratul muștelor" a fost lansat. Succesul comercial remarcabil al acesteia i-a permis să renunțe la predare și să se dedice în întregime scrisului. Au urmat lucrări precum "Moștenitorii" (1955), "Pincher Martin" (1956), "Cădere liberă" (1960), "Turnul" (1964), "Întunericul vizibil" (1979), "Oamenii de hârtie" (1984) și trilogia: "Rituri de trecere" (1980), care a câștigat Premiul Booker, "Aproape de sfârșit" (1987) și "Focul de dedesubt". După moartea lui Golding, "Limba dublă" a fost publicată în 1996. Premiul Nobel pentru Literatură acordat lui Golding în 1983 a fost o surpriză, deoarece candidatul britanic principal în acel an era considerat a fi Graham Greene (1904-1991).