Henri Lefebvre

Filosoful și sociologul Henri Lefebvre (1901-1991) s-a născut în Hagetmau, în regiunea Landes din sudul Franței. A studiat filosofia la Sorbona, absolvind în 1920. Între 1930 și 1940, a predat filosofia. În 1940, s-a alăturat Rezistenței, iar pentru o perioadă între 1944-49, a condus postul de radio Radiodiffusion Française, cu sediul în Toulouse. A fost strâns implicat în toate mișcările de avangardă ale secolului XX, începând cu suprarealismul. În jurul anului 1928, a fost captivat de marxism și s-a alăturat Partidului Comunist Francez (PCF). Critica sa asupra sociologiei vieții cotidiene, în cărțile sale din anii 1950, a avut o influență decisivă asupra creării mișcării situaționiste (Internationale Situationniste). În 1958, a fost exclus din Partidul Comunist, dar nu a renunțat la marxism; în schimb, a căutat să-l restaureze și să-l revitalizeze prin intermediul consiliului editorial al revistei "Arguments" și alte intervenții. În 1961, a fost numit profesor de filozofie la Strasbourg și în 1965 la Paris (Nanterre). A scris numeroase lucrări despre societatea contemporană ("Problemele actuale ale marxismului," 1958; ediția greacă "Grammata," 1979; "Critica vieții cotidiene," 1958-1961; "Limbaj și societate," 1966; "Dreptul la oraș," 1968-1973; ediția greacă "Papazisis," 1977, "Koukkida," 2007; "Viața cotidiană în lumea modernă," 1969; ediția greacă "Rappas," 1970; "Dincolo de structuralism," 1971; "Producția spațiului," 1974; "Marxismul și orașul," ediția greacă "Odysseas," 1976, 1983; "Hegel - Marx - Nietzsche, sau, Tărâmul umbrelor," 1975; ediția greacă "Rappas," 1976; "Sociologia lui Marx"; ediția greacă "Gutenberg," 1983, etc.)