Jacques Le Goff

Jacques Le Goff, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai școlii "Noua Istorie", s-a născut în 1924 la Toulon. Absolvent al Ecole Normale Superieure și agrégé în istorie, a devenit director de studii în 1962 și, între 1972 și 1975, a fost președintele celei de-a VI-a secțiuni a Ecole Pratique des Hautes Etudes, fondată cu câțiva ani mai devreme de Fernand Braudel. Din 1975 până în 1977, a fost președintele Școlii de Studii Avansate în Științe Sociale (Ecole Pratique des Hautes Etudes en Sciences Sociales), care a succedat celei de-a VI-a secțiuni. Implicarea sa în această instituție a marcat dorința sa de a reînnoi istoria medievală cu ajutorul științelor sociale. Această orientare este evidentă în lucrarea sa "La Civilisation de l'Occident médiéval" (1964), care a creat și popularizat o nouă perspectivă asupra Evului Mediu, mai complexă, dar simultan mai atrăgătoare. Din 1969, a fost membru al comitetului editorial al revistei "Annales." Contribuția lui Le Goff la istoria medievală cuprinde două aspecte. În primul rând, a stabilit o istorie socială a orașului medieval. Marc Bloch a fost primul care a propus înlocuirea istoriei oficiale și instituționale a feudalismului cu o abordare socială, urmat de două generații de specialiști (George Duby, Robert Fossier, Pierre Toubert). Totuși, cercetările lor s-au concentrat în principal pe istoria rurală. Le Goff a fost primul care a construit o istorie socială a orașului, iar cu cartea sa "Les Intellectuels au Moyen Age" (1957), a deschis noi domenii de cercetare. Interesul lui Le Goff pentru oraș este de asemenea evidențiat de lucrările sale "L'Histoire de la France urbaine" (în colaborare cu Georges Duby, 1980) și "L'Homme médiéval" (1989). În al doilea rând, Le Goff a adus contribuții decisive la o istorie a mentalităților medievale, utilizând contribuțiile antropologiei, legând domenii anterior distincte, cum ar fi teologia cu activitățile comerciale și meșteșugărești ("La Naissance du purgatoire," 1981, "La Bourse et la vie," 1986) și folosind surse aparent marginale sau minore: literatură, legende, predici, imagini, ritualuri ("Pour un autre Moyen Age," 1977, "L'Imaginaire médiéval," 1985). Simultan, Le Goff s-a angajat și în istoriografie: "Faire de l'Histoire" cu Nora (1974), "La Nouvelle Histoire" cu Chartier și Revel (1978), "Histoire et Mémoire" (1988). Cărțile sale publicate în greacă includ: "Eroi și minuni ale Evului Mediu" (Kedros), "Punga și viața" (Kedros), "Cea mai frumoasă istorie a iubirii" (Kritiki), "Intelectualii în Evul Mediu" (Kedros), "Istorie și memorie" (Nefeli), "Europa" (Ellinika Grammata), "Pentru un alt Ev Mediu" (Ellinika Grammata), "Civilizația Occidentului medieval" (Vanias), "S-a născut Europa în Evul Mediu?" (Polis), precum și cărțile "Geneza științei moderne în Europa" (Ellinika Grammata) și "Opera istoriei" (Kedros-Rappa), pe care le-a editat. A decedat la Paris pe 1 aprilie 2014, la vârsta de 90 de ani. (foto: Matthias Zolle)