Octavio Paz

Octavio Paz (1914-1998) s-a născut în Mexico City și a studiat la universitatea din orașul său natal. A publicat prima sa carte de poezii în Spania, în 1937. Multe dintre operele sale poetice au urmat, inclusiv renumitul "Piatra de soare" (1957). După 1945, a urmat o carieră diplomatică și a fost ambasadorul Mexicului în India din 1962 până în 1968. Totuși, în 1968, și-a dat demisia în semn de protest împotriva suprimării violente a protestelor studențești din Tlatelolco, Mexic, în timpul Jocurilor Olimpice, și a căutat refugiu în Franța pentru o perioadă. În anii 1970, a predat la Cambridge și pentru o vreme la Harvard. Pe lângă poezie, a scris numeroase eseuri pe subiectele sale preferate, care includeau intersecția diverselor tendințe în poezia contemporană, filozofiile orientale și culturile antice ale Americilor. Este considerat unul dintre cei mai importanți poeți și teoreticieni ai literaturii latino-americane. În 1990, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură. A decedat în 1998 din cauza cancerului, la vârsta de 84 de ani.