Prezentând miturile lui Esop în limba vorbită și într-o adaptare sub formă de povești, se oferă copiilor greci o oportunitate de a se distra și de a învăța multe și frumoase adevăruri, care vin de la sine ca și concluzii, ca și morale ale acestor înțelepte mituri. Miturile lui Esop nu au fost păstrate în forma lor originală, deoarece se pare că el însuși nu a scris nimic, iar alții le-au înregistrat. În secolul al XIV-lea, învățatul bizantin Maxim Planudis le-a adunat și le-a prezentat într-o formă proprie. Aceste mituri, așa cum le-a formulat Maxim Planudis, sunt cele care s-au păstrat până în prezent.
Adaptarea lor în limba vorbită sub formă de povești se apropie mai mult de stilul original al înțeleptului antic. Ilustrarea, în locurile care prezintă oameni și lucrări umane, a fost realizată într-o formă modernă. Opera lui Esop, deși este antică, pare nouă și vie, pentru că valoarea sa este veșnică și adevărurile lui sunt relevante și astăzi, la fel ca și în trecut.
Viața lui Esop a ajuns să fie legendară, deoarece s-a născut probabil în Asia Mică sau în Samos, fiind un om de rând cu o inteligență naturală, care a reușit să scape de munca sa. A călătorit, a vizitat multe țări și a devenit căutat datorită miturilor sale alegorice. A fost găzduit în locuri importante din Grecia antică, iar faima sa l-a însoțit pe tot parcursul vieții sale.
Tradiția spune că Esop a căzut victimă furiei vindicative a preoților oracolului din Delfi, care l-au acuzat de furt și l-au condamnat la moarte. Esop a fost poetul care a creat pentru prima dată mituri în proză și este considerat precursorul prozei grecești.
