Economia a devenit gramatică a politicăi. Regulile și platitudinile ei se repetă din nou și din nou în discursul public. Dar economia nu este o „știință exactă”: gramatica economică este o formă de mitologie, o credință în reprezentări colective care altădată se aplică și altădată nu.

Miturile economice otrăvesc dialogul public și spiritul democratic: susține economistul Éloi Laurent, demontând trei mari mituri – neoliberalismul, xenofobia (ceea ce se prezintă ca „preferință națională”) și scepticismul în jurul schimbărilor climatice.

Este adevărat că o economie de piață dinamică se datorează competiției libere și corecte? Este adevărat că bogăția trebuie să fie creată și apoi redistribuită? Se desfășoară într-adevăr o „înlocuire demografică” în care europenii retrocedează din punct de vedere al populației? Cât de mult costă, în cele din urmă, migrarea? Cum vom face față crizei de mediu? Sunt într-adevăr ecologiștii dușmani ai inovației și dezvoltării?

„Puterea miturilor economice constă în contradicția lor: ceea ce aduc la lumină, la fel de mult ascund. Și ocupând tot spiritul nostru, nu ne lasă să vedem ceea ce este cu adevărat în joc, pentru ce ar trebui să luptăm și să ne îngrijorăm. Miturile noastre economice sunt mitizări politice. Laurent nu susține că va readuce rațiunea în fața mitului. Nu există adevăr în economie. Ceea ce încearcă este exact să reda cititorului dorința de reflecție, a cărei dispariție progresivă afectează grav sănătatea dialogului nostru democratic." ziarul Le Monde