Insula Creta a fost cucerită de otomani la mijlocul secolului al XVII-lea și a fost ultima lor cucerire semnificativă și de lungă durată a unui teritoriu care nu fusese deținut anterior. Creta otomană a atras în ultimii ani atenția istoricilor din mai multe motive, printre care se deosebesc două particularități legate de teme mai largi în istoria otomană: instituirea proprietății private asupra terenurilor în 1670, în încălcarea tradiției îndelungate a sistemului de terenuri miri ('stat'), și apariția unei mari populații musulmane, în principal prin convertirea localnicilor la islam.

Lucrările din acest volum aduc la lumină noi surse arhivistice, narative și epigrafice pentru Creta otomană și Mediterana de Est, și aspiră să contribuie la explorarea acestora, dar și a altor teme: relațiile centru-periferie și administrarea unei provincii insulare, impozitarea, producția agricolă, viața socială și cultura.

Acest volum este dedicat profesorilor Elizabeth A. Zachariadou și Vassilis Demetriades în semn de recunoaștere a contribuției lor la istoria otomană, și mai ales la înființarea studiilor otomane la Institutul pentru Studiile Mediteraneene/FO.R.T.H și Universitatea din Creta.