Democrația reprezentativă s-a născut și s-a stabilit în orașul grec al secolului al VII-lea și al VI-lea î.Hr. Apariția sa marchează intrarea individului în societatea antropocentrică.
Prin studiul organizării statului, funcționarea instituțiilor și politica implementată, se caută prezentarea sistemului politic preclasic, așa cum a evoluat prin etapele reprezentării. În același timp, se explorează schimbarea economică, socială și politică experimentată de societatea orașului-stat înainte de a ajunge la democrație și finalizarea societății antropocentrice.
Pe baza unei abordări și interpretări diferite față de cea a modernității, în ceea ce privește funcționarea și natura sistemelor politice, apar o mulțime de întrebări...

Care este gama de drepturi și libertăți ale individului în societatea modernă? Ce fel de cetățean este el? În ce măsură este rezonabil ca un sistem de guvernare să fie identificat cu democrația perioadei clasice? Identificarea prezentării cu democrația neglijează elemente importante, cum ar fi responsabilitatea politică și libertatea politică a individului, care lipsesc astăzi din procesul politic?
Acestea și alte probleme conexe sunt încercate să fie răspunse de către carte printr-o abordare comparativă scurtă a statului-națiune cu orașul-stat, prin proiecțiile proporționale ale sistemului reprezentativ antic în cel modern.