Georges Dandin este cea mai profundă, cea mai întunecată operă care se referă la coexistența socială nepotrivită. Dandin este eroul care se confruntă cu o mașină socială satanică ce impune cele mai nedrepte umiliri și, în final, capitularea (...)

Unul dintre cele mai cutremurătoare momente ale acestei opere este momentul în care Dandin crede că are capacitatea de a sparge limitele cercului său și de a câștiga inima lui Angélique. Este un moment de teatru desăvârșit.

Angélique este afară, la ușă. Își cere iertare din toată inima ei și, pentru a evita mânia părinților săi, îi propune soțului său o tranzacție. Dacă îi deschide ușa, se angajează să-i ofere tot ce și-a dorit el de la ea dintotdeauna. Cu un singur cuvânt, două vieți se vor schimba - viața lor.

În tăcerea care urmează, două inimi sunt pe cale să se sfărâme. Este terifiant.

(Roger Planchon) [Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]