Succesul fără precedent al primului volum din "Imperiul Constantinopolului", cu gândurile îndrăznețe pe care le-am exprimat cu privire la cartea istoriei greșit numite bizantine, ne permite cu bucurie să prezentăm și volumul II, care acoperă lunga perioadă de la succesorii lui Iustinian până la prima cucerire a Orașului de către cruciați (1204).
În această lungă perioadă, Imperiul își pierde treptat caracterul roman și îmbracă o grecoformă, care va deveni mai accentuată în ultima fază, care din păcate s-a încheiat cu a doua cucerire din 1453.
Scopul nostru nu este să ne referim doar la evenimentele militare și religioase, ci și la apariția unor popoare noi care se fac cunoscute pentru prima dată pe scena istorică. Multe dintre aceste popoare au dispărut în cursul timpului, dar toate au lăsat o amprentă istorică. Unii, însă, continuă parcursul lor istoric, după ce au primit de la Imperiul Constantinopolului lumina necesară pentru orientare.
Și ceva ce considerăm important: pe durata sa îndelungată, Imperiul prezintă multe momente întunecate și are un parfum religios și spiritual complet diferit de al nostru. Totuși, fără acest parfum care s-a răspândit în Vest și Est, lumea contemporană nu ar avea forma de astăzi.
Imperiul continuă să existe cu o mie și una de expresii atât în spațiul lumii creștine, cât și în cel al Islamului. Și nu doar ca o prezență religioasă, ci și ca o prezență seculară, care reprezintă pentru umanitatea modernă un uriaș patrimoniu politic și cultural.
