«. . . Cu cât ne trezim mai repede din mituri convenabile și reconfortante [. . .] cultivate de slăbiciunile Greciei, interesele politice, dar și de influențele străine, cu atât mai repede vom contura o politică realistă.

Poporul și conducerea, co-responsabili pentru bine și rău. Pentru că poporul, având în general o senzație relaxată a valorilor, își alege liderii carnea din carnea sa. Realitatea, indiscutabilă, ne obligă să mergem pe un drum fără întoarcere către asigurarea intereselor naționale. În ultima analiză, nu avem altă alegere decât rezistența.

Vai de popoarele care cred că în fața unor vecini expansioniști și agresivi sunt sortite eșecului». [Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]