"Parfumul tufelor noastre de trandafiri ne va ghida înapoi. Nu ne vom pierde," i-a spus Drosos lui Areti, deși știa că era o minciună: tufele lor de trandafiri arseseră împreună cu prima lor viață. În noua lor viață, trăiesc într-o lojă de teatru, cu o femeie pe care nu o cunosc și care pretinde că sunt copiii ei. Visele și coșmarurile lor se împletesc cu cele ale celorlalți chiriași și cu umbre necunoscute. Poate de aceea Areti decide să trăiască ascunsă într-un cufăr; până când într-o zi dispare misterios. Un băiat care își câștigă existența ca băiat de comisioane în piață, o fată care zilnic își coase și desface voalul de mireasă într-o pădure transparentă de cireși înfloriți, un bătrân cu qanunul său, o fată mută care cântă, vor încerca să-l ajute pe Drosos să-și găsească sora și adevărul. Și poate mai mult decât oricine, Ariel, spiritul eteric din Furtuna lui Shakespeare, va ajuta; deoarece atunci când trăiești într-un teatru, viața poate lua în cele din urmă multe fețe diferite. O poveste despre pierdere, durere, exil, dar și despre puterea reconfortantă a imaginației, compasiunii și umanității, inspirată de evenimentul real al așezării refugiaților din Asia Mică în Teatrul Municipal din Atena în 1922.