Coroana este pentru mine o formă mitică deosebit de fascinantă, ambiguă: pe de o parte, simbol al morții și al augurilor întunecate, pe de altă parte, semn al luminii. De aceea s-a așezat între poveștile rare ale acestei mici colecții. Pentru că toate, în afară de anecdote, conduc din întuneric spre lumină – de la „oh, durere” la „haide, libertate”.

Ele vin din multe colțuri ale lumii – din Cercul Polar, de la indienii Cree din Canada, de la berberii din Kabylie, din O mie și una de nopți, din estul Africii, din Tibet. În inima cărții, Grecia, cu două povești magice minunate din patria mea, Lesbos.

Nararea tuturor poveștilor este însoțită de un epilog cu comentariile acestora. Dacă unele vă atrag atenția, dați-le viață cu o voce răsunătoare. A le spune este singura modalitate de a reveni în lumea oralității care le-a dat viață. Cei care nu aveți experiență în povestire, amintiți-vă că poveștile fac bine – atât celui care le spune, cât și celui care le ascultă. Îndrăzniți. Singura „tehnică” sigură este să le spuneți cu inima voastră. Începutul poveștilor. Bună seara, stimați ascultători!