A 13-a ediție a Fiziologiei Medicale a lui Guyton și Hall continuă tradiția îndelungată ca fiind cea mai populară lucrare de fiziologie la nivel mondial. Spre deosebire de alte lucrări din domeniu, acest ghid formulează concepte complexe într-un limbaj ușor de înțeles.

PARTEA I Introducere în fiziologie: celula și fiziologia generală

CAPITOLUL 1 Organizarea funcțională a corpului uman și reglementarea „mediului intern”
Celulele sunt unități vii ale organismului
Lichid extraceular – „Mediul intern”
Homeostazie – Menținerea unui mediu intern aproape constant
Sisteme de reglare ale corpului uman
Rezumat – Automatismul organismului

CAPITOLUL 2 Celula și funcțiile sale
Organizarea celulei
Structura fizică a celulei
Compararea celulei animale cu formele de viață procariote
Sistemele funcționale ale celulei
Mișcarea celulară

CAPITOLUL 3 Controlul genetic al sintezei proteinelor, funcției celulare și reproducerii celulei
Genele din nucleul celulei reglează sinteza proteinelor
Codul ADN din nucleul celulei este transformat în cod ARN în citoplasma celulei – Procesul de transcriere
Sinteza altor substanțe în interiorul celulei
Controlul funcției genelor și al activității biochimice în celule
Sistemul genetic al ADN-ului controlează reproducerea celulei
Diferențierea celulei
Apoptoză – Moarte celulară programată
Cancer

PARTEA II Fiziologia membranei celulare, nervilor și mușchilor

CAPITOLUL 4 Deplasarea ionilor și moleculelor prin membrana celulară
Membrana celulară este compusă dintr-un bilayer lipidic cu proteine de transport
Difuzie
„Transport activ” al substanțelor prin membrane

CAPITOLUL 5 Potențiale membrane și potențiale energetice
Principiile fizicii potențialelor de membrană
Măsurarea potențialului membranei
Potențialul de repaus al membranei neuronilor
Potențialul energetic al neuronului
Conductivitatea potențialului energetic
Restabilirea gradientului de concentrație a ionilor de sodiu și potasiu după completarea potențialului energetic – Importanța metabolismului energetic
Apariția „vârfului de acțiune” (platou) în anumite potențiale energetice
Ritmicitatea anumitor țesuturi excitate – Descărcare repetată
Particularitățile transmiterii impulsurilor în căile nervoase

CAPITOLUL 6 Contracția mușchiului scheletic
Structura și funcția mușchiului scheletic
Mecanismul general al contracției musculare
Mecanismul moleculare al contracției musculare
Caracteristici energetice ale contracției musculare
Particularitățile contracției întregului mușchi

CAPITOLUL 7 Stimularea mușchiului scheletic: Transmiterea neuromusculară și asocierea stimulare-contracție
Transmiterea impulsurilor de la terminațiile nervoase la fibrele musculare scheletice: sinapsa neuromusculară
Potențialul energetic al fibrei musculare
Asocierea stimulare-contracție

CAPITOLUL 8 Stimularea și contracția mușchiului neted
Contracția mușchilor netezi
Reglarea contracției de către ionii de calciu
Control nervos și hormonal al contracției mușchilor netezi

PARTEA III Inima

CAPITOLUL 9 Miocardiu. Funcția inimii ca pompă și funcția valvei cardiace
Fiziologia miocardului
Pulsul/ciclul cardiac
Reglarea funcției de pompare a inimii

CAPITOLUL 10 Stimularea ritmică a inimii
Sistemul special de stimulare și conducere în inimă
Reglarea stimulării și conducerii stimulării în inimă

CAPITOLUL 11 Electrocardiograma normală
Caracteristicile ECG-ului normal
Fluxul curentului electric în jurul inimii în timpul ciclului cardiac
Derivații electrocardiografici
Metode de înregistrare a ECG-ului

CAPITOLUL 12 Interpretarea electrocardiografică a tulburărilor miocardice și circulației coronariene: Analiza vectorială a ECG-ului
Principiile analizei vectoriale a ECG-ului
Analiza vectorială a ECG-ului normal
Axul electric mediu al complexului ventricular QRS – Importanța acestuia
Condiții care provoacă tensiuni electrice anormale în complexul QRS
Formațiuni prelungite și paradoxale ale complexului QRS
Curent de leziune
Tulburări ale undei T

CAPITOLUL 13 Arimile cardiace și interpretarea lor electrocardiografică
Ritmul sinusal patologic
Ritmuri patologice cauzate de blocarea conducerii stimulării în căile sistemului de stimulare cardiac
Contracții premature
Tahicardie paroxistică
Fibrilație ventriculară
Fibrilație atrială
Flutter atrial
Stop cardiac

PARTEA IV Circulația sângelui

CAPITOLUL 14 Prezentare generală a sistemului circulator. Elementele fizicii medicale pentru presiune, flux și rezistență
Caracteristici fizice ale circulației
Teoria de bază a funcționării sistemului circulator
Relațiile între presiune, flux și rezistență

CAPITOLUL 15 Distensibilitatea vaselor și funcțiile sistemului arterial și venos
Distensibilitatea vaselor
Pulsul arterial
Venele și funcțiile acestora

CAPITOLUL 16 Microcirculația și sistemul limfatic: Schimbul de lichide în capilare, lichidul interstițial și fluxul limfatic
Structura microcirculației și a sistemului capilar
Fluxul de sânge în capilare – Vascularitate
Schimbul de substanțe nutritive, apă și alte substanțe între sânge și lichidul interstițial
Spatiul interstițial și lichidul interstițial
Filtrația lichidului pe baza presiunii hidrostatice și osmotice, precum și a coeficientului de filtrare capilară
Sistemul limfatic

CAPITOLUL 17 Reglarea locală și hormonală a perfuziei tisulare
Reglarea locală a perfuziei în funcție de nevoile țesuturilor
Mecanismele de reglare a perfuziei
Reglarea hormonală a circulației

CAPITOLUL 18 Reglarea neurogenică a circulației și reglarea rapidă a tensiunii arteriale
Reglarea neurogenică a circulației
Caracteristici specifice ale reglării nervoase a tensiunii arteriale

CAPITOLUL 19 Rolul rinichilor în reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale și în hipertensiune: Sistem complex de reglare a tensiunii arteriale
Sistemul de lichide rinich–organism pentru reglarea tensiunii arteriale
Sistemul renină-angiotensină: rolul său în reglarea tensiunii arteriale și în hipertensiune
Rezumatul sistemului complex și multiplu de reglare a tensiunii arteriale

CAPITOLUL 20 Debitul cardiac, întoarcerea venoasă și reglarea lor
Valorile fiziologice ale debitului cardiac în repaus și în activitatea musculară
Reglarea debitului cardiac prin întoarcerea venoasă – Rolul mecanismului Frank-Starling al inimii
Metode de măsurare a debitului cardiac

CAPITOLUL 21 Perfuzia musculară și debitul cardiac în timpul exercițiului fizic; Circulația coronariană și boala ischemică a inimii
Perfuzia mușchilor scheletici și reglarea acesteia în timpul exercițiului fizic
Circulația coronariană

CAPITOLUL 22 Insuficiența cardiacă
Dinamică a circulației în insuficiența cardiacă
Insuficiență cardiacă unilaterală stângă
Insuficiență cu debit cardiac scăzut – Șoc cardiogen
Edemul la pacienții cu insuficiență cardiacă
Rezervele cardiace

CAPITOLUL 23 Valvele cardiace și sunetele cardiace; dinamica valvei și a defectelor congenitale cardiace
Sunetele cardiace
Dinamică patologică a circulației în bolile valvelor cardiace
Dinamică patologică a circulației în cardiopatiile congenitale
Aplicarea circulației extracorporeale în operațiile cardiace
Hipertrofia inimii în bolile valvelor și cardiopatiile congenitale

CAPITOLUL 24 Șoc circulator și fiziologia tratamentului acestuia
Cauze fiziologice ale șocului
Șoc datorat hipovolemiei – Șoc hemoragic
Șoc neurogenic – Capacitate venoasă crescută
Șoc anafilactic și șoc histaminic
Șoc septic
Fiziologia tratamentului șocului

PARTEA V Rinichii și lichidele corporale

CAPITOLUL 25 Compartimentele lichidelor corporale: Lichide extracelulare și intracelulare; Edem
Ingestia și excreția lichidelor sunt în echilibru în condiții de stare staționară
Compartimentele lichidelor corporale
Componentele lichidului extracelular și intracelular
Măsurarea volumului lichidelor în diferitele compartimente – Metoda de diluție indicator
Determinarea volumului compartimentelor specifice ale lichidelor corpului
Reglarea schimbului de lichid și a echilibrelor osmotice între lichidul intracelular și extracelular
Volumuri și osmolalitate ale lichidului extracelular și intracelular în stări patologice
Solutii de glucoză și alte substanțe administrate în scopuri nutriționale
Tulburări clinice ale reglării volumului lichidelor: hiponatremie și hipernatremie
Edem: Exces de lichid în țesuturi
Lichide în „spații potențiale” ale corpului

CAPITOLUL 26 Sistemul urinar: Anatomie funcțională și producția de urină de către