Efortul științific al lui Reich de a înțelege funcția libidoului și de a o baza pe fundamente naturale s-a lovit de obsesia Societății Internaționale de Psihanaliză pentru teoria lui Freud despre instinctul morții și de rivalitățile provocate de personalitatea sa puternică, rezultând în august 1934, fără avertisment sau explicație, excluderea lui Reich din Societate.

Autenticitatea radicală a operei sale în anii care au urmat l-a condus inevitabil departe de psihologia freudiană. Liber acum de constrângeri intelectuale, și-a extins interesele științifice, înregistrând evoluția acestora în jurnalele și scrisorile sale.

Acolo sunt descrise experimentele sale de laborator inovatoare pentru a-și valida opiniile despre funcția orgasmului și pentru descoperirea unei energii necunoscute care există în toată materia vie. În același timp, este surprinsă durerea unui om care nu s-a temut să spună adevărul, luptând împotriva atacurilor calomnioase și ignorând impactul pe care acest lucru l-a avut asupra vieții sale profesionale și personale.

Și-a trăit viața cu curaj și pasiune, a avut confruntări și conflicte, s-a dezvoltat constant, iar căutarea persistentă a adevărurilor simple ale vieții a făcut ca viața sa personală să fie extrem de complexă.