Au trăit înconjurați de pustietatea mării înghețate, pe un pământ arid. Secole de-a rândul s-au luptat cu ierni colosale, interminabile sau s-au bucurat de veri scurte, dar strălucitoare.

Se bucurau de comunitate; și de egalitate. Cu zeii lor se simțeau aproape rude. Iubeau cu pasiune libertatea, îi admirau pentru puterea lor și erau oameni de familie buni și înțelepți. Se luptau în aruncarea greutății, în tir cu arcul, în înot, în scrimă.

Când au simțit că drumurile marine îi cheamă, au răspuns; cu navele lor rapide și agile și cu cunoștințele lor străvechi despre vreme și apă, nu a trecut mult până au devenit stăpânii lumii acvatice, precum și ai unor pajiști importante. Au navigat aproape toate mările și toți marii râuri.

Nerăbdători și neînfricati în atacurile lor – nu au cunoscut frica niciodată – s-au adaptat cu timpul, au înrădăcinat în locurile pe care le-au cucerit și le-au iubit. Au creat colonii, au devenit stăpâni în țările din Europa, proprietari de pământ, conducători, generali, prinți, artiști, regi, istorici, savanți.

În anul 930, au fondat în Islanda Althingul, cel mai vechi parlament din lume. Ceea ce a impresionat însă istoricii, arheologii și comunitățile întregi este colonizarea Americii precolumbiene de către grupuri de vikingi, încă din ultimele decenii ale secolului al IX-lea...

Helena Sarantidi scrie o carte în care, cu o privire literară, oferă cunoștințe dense despre fascinanta istorie și acțiunea vikingilor, reînvigorând o latură necunoscută a unei întregi epoci a culturii umane. Produs al studiului și cercetării, cartea se referă la origine, la genealogie, la cultura, la călătoriile și raidurile vikingilor, dar și la mitologia scandinavă, la Edda și la saga – iar cititorul se îndepărtează de tratarea stereotipică a vikingilor ca un popor barbar și războinic.