Marpa, care din cauza erudiției sale și a excepționalelor sale traduceri a ajuns să fie numit Translator, a studiat alături de mai mulți învățători celebri ai vremii sale în timpul călătoriilor sale mari.

În acea vreme, când Marpa traducea învățăturile din sanscrită în tibetană, traducerea nu era doar o traducere literală cuvânt cu cuvânt. Marpa a trecut prin toate încercările exercițiului spiritual și a iluminat textele traduse cu propria sa experiență a învățăturilor. Le-a trăit el însuși.

În acest fel, Marpa a studiat cu adevărat, a muncit, a tradus și s-a exercițiat timp de peste patruzeci de ani, iar toate realizările sale le-a împărtășit discipolilor săi și, prin aceștia, generațiilor ulterioare. De la acest învățător excepțional a primit învățăturile și s-a iluminat discipolul său Milarepa.