O caracteristică esențială a societăților `supra-organizate` din zilele noastre este că aproape în toate domeniile acțiunii și comportamentului social, de la politică și administrația publică, până la afaceri, servicii și industrie, și de la organizațiile de voluntariat la mecanismele de securitate și sistemele de represiune ale statului, se observă o intensificare a `birocratizării` domeniului organizațional și administrativ.

În general, `organizarea` capitalului social aproape în totalitatea sa, în toate formele și expresiile sale, în politică, economie, cultură și în toate comportamentele sociale, pare să constituie un proces aproape inevitabil, care este legat organic de însăși logica și dinamica modernității și a modernizării societăților.

În mod aparent paradoxal, chiar și critica și contestarea mai radicală a modelului organizațional, sau mai degrabă a `modelelor` modernității, nu scapă de propria sa subordonare la necesitatea organizațională.

În capitolele corespunzătoare ale cărții sunt examinate în detaliu anumite aspecte și dimensiuni critice ale comportamentului organizat, cum ar fi exercitarea puterii și legitimarea acesteia, procesele de birocrație a organizațiilor, generalitatea și contestarea ierarhiei în constituirea domeniului organizațional, principiile de bază și axiomele conducerea și administrarea din partea diferitelor tipuri de administratori și lideri, stabilitatea organizațională a sistemelor, obiectivele și procesele de stabilire a țintelor, luarea deciziilor și conturarea, aplicarea și evaluarea strategiei și politicii publice, cele mai importante seturi și categorii de abilități ale resurselor umane din organizații, precum și cultivarea sistematică și dezvoltarea acestora, fascinația ascunsă a reformei și modernizării administrației și organizațiilor și, în final, problemele morale și deontologice în comportamentul organizațional și administrativ.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]