SFÂRȘITUL SECOLULUI XIX. Trei adolescenți, Melchior, Moritz și Wendla, se află prinsi în conservatorismul vremii lor: rezultatele școlare, părinții distanțați și religia atotputernică comprimă spațiul lor vital și reprimă impulsurile lor sexuale.

Cu arma impulsivității adolescentine, cei trei tineri se vor ridica împotriva lumii în care s-au născut și se vor confrunta cu moartea, oferindu-i lui Wedekind ocazia de a compune un imn al voinței de a trăi.

Întâlnirea primăverii este una dintre cele mai importante lucrări de teatru ale epocii de tranziție de la secolul XIX la secolul XX. Combină lirismul cu realismul, teatralitatea cu o succesiune cinematică a scenelor.

Deși a fost combătută și interzisă în anumite perioade, acum este considerată precursorul expresionismului și este recunoscută ca un punct de referință esențial pentru diverse tendințe ale dramaturgiei moderne.