Thanos Veremis evidențiază, alegând și comentând cuvintele chiar ale luptătorilor, două evenimente cheie ale Revoluției Grecești: căderea în mâinile grecilor a capitalei administrative a otomanilor, Tripolița, și căderea Mesolonghiului în mâinile otomanilor, care a semnalat sfârșitul Revoluției în Grecia Occidentală.

Răscoala din 1821 a fost în principal opera grecilor în slujba stăpânului otoman: a instanțelor din Moria ca parte a mecanismului de colectare a impozitelor al statului, a haiducilor din Rumelia ca gardieni ai trecătorilor înguste din interior, a celor mai înalți clerici ca reprezentanți politici și spirituali ai Națiunii responsabili în fața Porții înalte.

Dominația turcă de secole nu a alterat limba greacă și credința ortodoxă. Astfel, a fost posibil ca evenimentele de la Tripolița și Mesolonghi să fie relatate de numeroși mari și mici erudiți. Printre cei erudiți se numără Tertzetis și Spiliadis, iar printre cei mai mult sau mai puțin autodidacte, Ainian, Kasomulis și Fotakos.

Colectiile de mărturii despre Tripolița și Mesolonghi ne prezintă luptătorii care țineau și cerneala pe lângă arme. Sunt antologați Dimitrios Ainian, Nikolaos K. Kasomulis, Nikolaos Spiliadis, Spyromilios, George Tertzetis, Fotakos.