Volumul pe care îl țineți în mâini este alcătuit din nouă texte originale care abordează anumite aspecte ale operei și vieții lui Leonidas Christakis (1928-2009), precum și dintr-un text deja publicat care este inclus în acest context ca epilog.

Cele nouă texte se ocupă de Christakis ca subiect politic, ca părinte, ca artist plastic și galerist, ca poet, ca pionier al graficii, ca importator al subculturii în Grecia, ca editor, ca jurnalist, precum și ca contributor la nașterea cartierului Exarhia. Aceste texte nu epuizează toate laturile sau opera lui.

Christakis pare să joace cu diversele sale identități, să le răstoarne și să le deconstruiască/recompună constant, așa cum fac personajele polifonice și carnavalice în analiza lui Mihail Bahtin. Cum poate fi interpretată, oare, cazul unei personalități atât de colorate, care refuză să se încadreze în orice categorie preconcepție din literatură și arte, preferând expresia evocatoare „Agricultor fără pământ”?

Cuvântul-cheie este probabil „curiozitatea”, deoarece Christakis pare să nu sape niciodată profund în nimic, preferând pur și simplu să se joace cu ceea ce i se pare interesant, fie ca autor al celor 70 de cărți pe care el însuși nu le considera complete, fie ca părinte, fie ca lider al micro-grupurilor pe care le organiza în numitele sale „birouri” și pe care le dizolva, probabil din cauza contradicției pe care o simțea față de puterea pe care o obținea prin recunoașterea sa în spațiul din Exarhia.

Problema principală care se ridică în acest context – ca o întrebare deschisă – este cum apar, în cele din urmă, astfel de cazuri individuale distincte în țara noastră și dacă am pierdut ca formare socială capacitatea de a produce astfel de oameni ciudați și atât de necesari.