Răul a găsit în Othello opera sa; prin Othello se certifică, prin durata neschimbată a operei, prin rezistența neclintită a cuvântului poetic, durata neschimbată a Răului, rezistența neclintită a cuvântului diabolic.

Prin Othello se arată, întărit de o minte poetică supremă și asigurat printr-o realizare lingvistică deosebită, că Răul acționează cu putere într-o lume care nu deține nicio putere corespunzătoare pentru a-l confrunta și a-l opri.

Această omnipotență se culminează, pe scurt, cu o expunere a preciziei poetice care capătă forța unei legi naturale: Iago, când Othello îl înjunghie, răspunde: „Sângerez, domnule, dar nu mor.”