Prin publicarea acestui volum, îmi finalizez obiectivul de a scrie cronică despre orașul Trikala și zona înconjurătoare din 1881 până în 1960, folosind informații extrase din ziarele vremii.

Am început să adun informații acum aproximativ opt ani, cu entuziasm, dar și cu o completă ignoranță față de dificultățile cu care mă voi confrunta, pe care le-am expus deja în prefetele celor două volume anterioare. Finalizând lucrarea mea, este firesc să simt satisfacție și bucurie. Totuși, îmi pare rău că nu voi mai trăi niciodată acele ore unice de izolare și creație, când, din mii de știri împrăștiate și diferite între ele, trebuia să compun un text clar și coerent pentru ca cititorul să-l citească plăcut și, în același timp, să-și formeze o imagine clară despre modul în care a evoluat și s-a dezvoltat societatea trikalină.

Ca autor de romane pentru copii și adolescenți, am avut mereu o problemă. Când venea momentul să predau manuscrisele editorului, mi-era greu să mă despart de eroii mei. Aceeași senzație o simt și acum. E ca și cum aș pierde prieteni cu care mă leagă amintiri comune. E ciudat, dar pe parcursul acestor ani am avut senzația că trăiam simultan în două epoci. Era ca și cum viața mea s-ar fi extins cu o întreagă optzeci de ani. Vedeam și interpretam prezentul în corelație cu trecutul și, cu uimire, am realizat că multe lucruri se repetau.

[Fragment din textul prefaței]