Zlata Filipović a primit un jurnal chiar înainte de a împlini zece ani și a început să scrie în el în mod regulat. Era o fetiță obișnuită, deși neobișnuit de inteligentă și expresivă, iar preocupările ei includeau dacă ar trebui să se alăture fan clubului Madonnei, lecțiile de pian, prietenii ei și noile ei schiuri. Totuși, șoaptele îndepărtate ale războiului se apropie de casa ei din Sarajevo. Tatăl ei începe să poarte uniforma militară și prietenii ei încep să plece din oraș. Într-o zi, școala se închide și a doua zi încep bombardamentele. Emoția și forța jurnalului Zlatei provin din observarea distrugerii copilăriei. Cercurile de prieteni sunt înlocuite tot mai mult de jurnaliști internaționali care vin să afle despre curajul și reziliența acestei mici fetițe. Totuși, realitatea este că, pe măsură ce aceștia pleacă cu ultima poveste a Zlatei, ea rămâne în urmă, scriindu-și cele mai profunde sentimente în 'Mimmy', jurnalul ei și ultimul ei prieten.