Expunerea punctelor de vedere astronomice și cosmologice ale lui Aristotel despre forma universului, mișcările stelelor fixe și planetelor, care sunt guvernate de un sistem de sfere concentrice, precum și elementul lor constitutiv.
Cele patru corpuri fundamentale (aer, pământ, apă, foc) care formează două perechi de opuși (greu și ușor) și care execută mișcări opuse între ele (în sus și în jos).
Aristotel, fiul medicului Nicomac, s-a născut în Stagire în 384 î.Hr. Informațiile despre primii ani ai vieții sale sunt foarte puține. La vârsta de șaptesprezece ani, s-a dus la Atena pentru a studia la Academia Platonică. Aici a rămas douăzeci de ani, din 367 până în 348 î.Hr., când a murit Platon. Atunci Aristotel a plecat la Assos în Troada și, după o ședere de trei ani acolo, a mers la Lesbos și apoi în Macedonia, unde s-a ocupat de educația tânărului rege Alexandru.
Când discipolul său a urcat pe tron, Aristotel s-a stabilit la Atena și a fondat școala sa, Lyceum. După moartea lui Alexandru (323 î.Hr.), șederea filozofului la Atena a devenit dificilă. A fost nevoit să fugă la Chalcis, patria mamei sale, unde a murit în 322.
Spirit universal, Aristotel a creat o operă filozofică și științifică vastă și valoroasă. Teoria cunoașterii, logica, teologia, fizica, biologia, psihologia, etica, filozofia politică, estetica sunt domeniile principale de cunoaștere pe care le-a cercetat și studiat.
Ermippus din Alexandria estima lucrările lui Aristotel la 400. Până la noi au ajuns liste care includ 143 titluri de lucrări ale sale. Diogene Laertius estima numărul versurilor operelor aristotelice la 440.000. Influența operei sale asupra formării gândirii mondiale a fost, timp de secole, și rămâne, puternică.
[Fragment dintr-un text de prezentare a editorului sau a publicației]
