Uniunea Comunistă, o uniune internațională a muncitorilor, care în condițiile de atunci putea, desigur, să fie doar secretă, la Congresul care a avut loc la Londra în noiembrie 1847, a desemnat pe cei de față să redacteze un program teoretic și practic detaliat al partidului, destinat publicării.

Așa a luat naștere următorul Manifest al cărui manuscris a călătorit la Londra pentru a fi tipărit, cu câteva săptămâni înainte de revoluția din februarie.

Deși condițiile s-au schimbat foarte mult în ultimii douăzeci și cinci de ani, principiile generale expuse în acest Manifest păstrează în linii mari toată corectitudinea lor și astăzi. Unele puncte ar putea fi corectate ici și colo. Aplicarea practică a acestor principii, explică însuși Manifestul, va depinde peste tot și întotdeauna de condițiile istorice existente și de aceea nu se dă deloc o semnificație deosebită măsurilor revoluționare propuse la finalul părții a II-a.

[Fragment din textul prefacerii]