Cărțile acestea au fost scrise între primăvara anului 1901 și ianuarie 1902, într-o perioadă de intensă reflecție și confruntare în social-democrația rusă, între pozițiile marxiste coerente și viziunile oportuniste.

În centrul acestei confruntări s-a aflat problema rolului și caracterului partidului muncitoresc. Această carte a constituit o unealtă importantă în lupta ideologică a marxistilor din Partidul Social-Democrat Muncitoresc al Rusiei împotriva diverselor oportuniste și a contribuit la crearea condițiilor pentru predominarea pozițiilor bolșevicilor la al II-lea Congres al Partidului Social-Democrat Muncitoresc al Rusiei.

Se concentrează pe teme precum relația dintre spontan și conștient în lupta de clasă, rolul Partidului ca forță de revoluționare a clasei muncitoare. Este, de asemenea, o lucrare de polemică, constituind o lucrare a comunismului științific, deoarece se referă la legile necesare pentru îndeplinirea rolului revoluționar al clasei muncitoare.