La sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, psihologul și psihiatru austriac Sigmund Freud a pus prin studiile sale bazele psihanalizei ca metodă terapeutică și a revoluționat modul în care omul modern percepe concepte precum conștiința și sexualitatea.

Freud, încă din "Totem și Tabu", a analizat paricidul, considerându-l crima primordială a umanității și a individului. În lucrarea sa "Dostoievski și paricidul" (Dostojewski und die Vatertotung, 1928), literatura hrănește gândirea sa psihologică.

Având ca pretext viața și capodopera lui F. Dostoievski, "Frații Karamazov", pune din nou paricidul sub microscop, investighează sursele sale psihice și își justifică teoriile psihanalitice.