Dreptul familiei își schimbă fața. Un alt drept al familiei își face apariția la orizont, un drept care inspiră încredere cetățenilor, oferindu-le posibilitatea de a înființa relații familiale, impensabile în trecutul recent, cum ar fi căsătoria între persoane de același sex sau obținerea unui copil prin intermediul unei alte femei, precum și de a-și reglementa singuri, într-o mare măsură, aceste relații.

Schimbarea vizează de asemenea deschiderea dreptului familiei către mediul internațional. O bază comună de valori este un câștig al umanității. Sub influența acestor dezvoltări, dreptul familiei își elimină caracterul 'național' și reflectă în dispozițiile sale aceste valori culturale comune.

Un rol determinant în acest punct este jucat de CEDO, care, prin interpretarea creativă a CEDO, își ajustează deciziile la noile date din țările europene, încercând să găsească un punct de echilibru între particularitățile culturale.

Așadar, uneori, datorită schimbărilor socio-economice anterioare, alteori din cauza progresului tehnologic, și întotdeauna în cadrul evoluțiilor culturale și instituționale internaționale, în special în legătură cu drepturile omului, am trecut de la dreptul familial conservator și obligatoriu din trecut, care diviniza instituțiile și ignora dorințele individuale, la un drept mai flexibil și deschis, care reduce intervenția statului și tratează indivizii ca subiecți egali și activi cu o capacitate semnificativă de autodeterminare și auto-dispoziție.

Acest fapt reprezintă prin sine o provocare pentru elaborarea dreptului familiei, cu abordări interpretative care răspund filozofiei schimbărilor legislative și motivelor care le-au dictat. Iar aceste abordări le întâlnim acum și în studiile care sunt adunate și desfășurate în această carte, una după alta, urmărind succesiunea transformărilor consecutive ale dreptului familiei.