Ian Marsh este profesor universitar și cercetător în Marea Britanie și a lucrat în cadrul Sistemului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) având ca obiect „prevenirea sinuciderii”. Prin urmare, el reprezintă o formă de „intelectual specializat”, conform definiției lui Michel Foucault, ale cărui unelte teoretice le-a folosit Marsh în cea mai importantă lucrare a sa intitulată Sinucidere: Foucault, istorie și adevăr.
În eseul „Utilizările istoriei în reconstruirea sinuciderii moderne”, Marsh analizează rolul pe care l-au jucat în modernitate discursul științific al medicinei (și mai apoi așa-numiții ps-historiști) în „construirea” sinuciderii moderne și, prin urmare, posibilitatea pe care o oferă scrierea istoriei acestor discursuri în „reconstruirea” sinuciderii medicalizate, așa cum a apărut în secolul XIX, precum și a „regimului de adevăr” care constituie fundamentul său epistemologic și politic.
În eseul „Constituirea sinuciderii queer: Figura problematică a «sinucigașului homosexual» în discursul psihiatric”, Marsh identifică urmele discursurilor științifice prin care a fost construit istoric figura „sinucigașului homosexual” în contextul discursului psihiatric și al practicii psihiatrice în termeni de „patologie”. Modul în care discursul psihiatric dominant construiește și semnifică chiar și astăzi „sinucigătoria” membrilor comunității LGBTQ+ evidențiază incapacitatea psihiatriei de a scăpa de dualitatea „normal-pathologic”.
