Fenomenul excluderii sociale cu caracteristici de deficit nu doar la nivelul venitului, ci și la nivel politic - lipsa drepturilor sociale și politice - precum și la nivel social - alienare și izolarea - preocupă intens societățile contemporane.

Criza în ocuparea forței de muncă s-a dovedit a nu fi temporară, dezvoltarea tehnologiei a schimbat harta profesiilor, astfel că cei mai puțin instruiți, persoanele în vârstă, titularii de specializări înlocuite de noi profesii au fost excluși de pe piața muncii.

Dar și marile fluxuri migratorii care s-au înregistrat în întreaga Europă după prăbușirea socialismului real se confruntă cu mari dificultăți pe piața muncii, cu toate problemele aferente pe care șomajul, subocuparea, munca precară le provoacă.

Așadar, mari segmente ale populației sunt marginalizate și din ce în ce mai mulți sunt împinși la limita supraviețuirii lor economice.

În această lucrare colectivă:

• Se expun, chiar și fragmentar, teme teoretice care se referă la definirea conceptuală, cadrul și semnificația excluderii sociale.
• Se examinează acest fenomen în legătură cu alte parametrii sociali, cum ar fi: protecția socială, cultura și timpul liber, dar și impactul transformării sociale care a avut loc în mediul rural, asupra vârstnicilor.
• Se propun măsuri de combatere a acestuia.
• Se menționează caracteristicile a trei grupuri sociale speciale - Romi, imigranți albanzezi ilegali și Pontici - care se află la marginea societății grecești și se confruntă cu cel mai mare risc de integrare în grupurile marginalizate ale celor excluși social.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]