Nu este un demers ușor să încerci, cu ajutorul gramaticii și al imaginilor, să readuci la viață o limbă precum greaca antică, adică o limbă moartă.

Deoarece nu am putea niciodată să discutăm cu Socrate, o cunoaștere pasivă a limbii sale este suficientă. Ne este suficient să ascultăm. Transformarea cunoștințelor pasive în active poate avea sens doar ca un joc.

Jocul didactic (și fiecare joc conține o practică educațională, chiar și atunci când aceasta nu este altceva decât practica învățării sale) pe care ne-l propun creatorii acestei cărți vesele își propune să îi învețe pe elevi să recunoască fenomenele sintactice de bază ale antichității, într-un discurs pe care îl pot asimila cu ușurință tocmai pentru că le sunt familiare situațiile descrise.

[Extras din textul de pe coperta din spate a ediției]