Definiția clasică a Zen-ului, o formă japoneză de budism, este: „Zen este Zen”. Această abordare rezervată arată cât de directă este forma de cunoaștere a Zen-ului.

O cunoaștere fără nimic formal cognitiv, care presupune tocmai depășirea oricărei efort de cunoaștere sau altuia și reprezintă starea de iluminare, prin meditație, a celui care „știe” și este el însuși realizarea cunoașterii sale.

În această carte sunt prezentate texte și fragmente din literatura Zen, de la îndepărtatele sale începuturi indiene și chinezești până la haiku-urile pure și frumoase.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]