Povestea a scos la lumină mulți oameni de știință geniali. Unii s-au pierdut în abisul uitării, iar alții rămân în gândurile oamenilor ca faruri strălucitoare în căutarea sensului suprem al vieții. Totuși, viitorul omului nu există în timp, ci în depășirea spirituală a timpului.

Dintre toți cei care citesc, reflectează și pătrund cu gândul și inima fenomenul existenței umane, există întotdeauna o datorie pe umerii giganților pe care s-au sprijinit.

Ada Lovelace a fost singura fiică legitimă a poetului romantic pro-grec Lord Byron, iar renumele său nu se datorează originilor sale, ci contribuției sale decisive, semnificative și impresionante la știința informaticii. Până recent, nu era decât o eroină anonimă, deși a fost printre primii oameni care au prezis posibilitățile computerelor, cu o sută zece ani înainte ca Alan Turing să formuleze întrebările care l-au condus la construirea mașinii sale.

Ada Lovelace a vizualizat posibilitățile viitoare ale computerului, iar Alan Turing a conceput ideea construirii acestei mașini care ar putea funcționa într-un mod similar cu funcționarea creierului uman. Ada a fost descrisă ca fiind prima programatoare de calculatoare din lume, în timp ce Turing a fost primul care a conceput și a contribuit esențial la construcția unui computer de uz general care ar conduce la Inteligența Artificială.

„Amprenta genialității” Ada Lovelace nu s-a stins. Dimpotrivă, este redefinită, reevaluată și onorată în ultimii ani în întreaga lume, cu referiri la viața sa dificilă și la efortul său creativ disperat de a concretiza ceea ce a imaginat.