«În Grecia clasică, prin „liturgie” se înțelegea orice lucrare publică realizată în favoarea poporului. Totodată, foloseau și acest termen pentru a se referi la cultul public. Cu timpul, a devenit obișnuit în Biserica Greacă să se numească liturgie acea lucrare publică, actul de închinare, care se realizează pentru poporul lui Dumnezeu, pentru a săvârși taina Sfintei Euharistii. În această lucrare, în acest act de închinare, dar și în această taină, participă poporul lui Dumnezeu».