Această colecție include, pentru prima dată în limba română, o piesă de teatru importantă — deși neglijată — a lui Samuel Beckett, intitulată „Al Doilea Schițat pentru o Piesă de Teatru” („Rough for Theatre II”).

În plus, conține cinci eseuri care examinează anumite aspecte cruciale ale problematicii referitoare la trecerea de la teatrul modern la cel postmodern, cu referințe paralele la alte forme de artă.

De la naturalismul baroc al lui Michelangelo Merisi da Caravaggio la realismul lui Henrik Ibsen, de la Teatrul Absurdului lui Samuel Beckett, o figură literară [de tranziție] între modernism și postmodernism, la artele performative [artele performative sau (re)prezentative, acțiuni vizuale, artele corpului viu] precum, de exemplu, cele ale The Living Theater sau ale Marinei Abramović, ajungând la tipicul realism magic al lui Terry Gilliam.