Corectitudinea politică și emanciparea umană: acesta ar putea fi subtitlul lucrării lui Marx, care este considerată una dintre cele mai importante scrieri de tinerețe ale sale.

Tranziția de la purul radicalism democratic la concepția revoluționară a materialismului istoric și comunismului este foarte clar evidențiată în paginile „Problemei evreiești”. Lucrerea, scrisă în toamna anului 1843, constituie o critică a două lucrări ale lui Bruno Bauer și concretizează, pe de o parte, emanciparea umană ca emancipare socială și, pe de altă parte, analizează în mod cuprinzător relația dintre statul politic și societatea cetățenilor.

De asemenea, dovedește că „egalitatea” politică a statului democratic presupune inegalitatea în proprietatea individuală, educație și ocupare. Emanciparea umană trebuie, conform lui Marx, să fie căutată în domeniul transformării revoluționare, care este eliminarea statului ca instrument de putere distins de societate.

Așadar, orice critică și perspectivă filozofică care se limitează în cadrul politicii și nu ating societatea cetățenilor nu este pentru Marx din „Problema evreiască” decât o iluzie ideologică.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]