Un matematician excentric de vârf, închis toată viața în jurul Cambridge-ului, simte nevoia să se "apologizeze". Un fizician, prieten al primului, încearcă să lumineze personalitatea ciudată a "apologatului".

Fără niciun semn de pudibonderie - în 1940, la sfârșitul carierei sale - profesorul G.H. Hardy apără cu pasiune, dar fără fanatism, creația matematică. O carte - adesea excentrică în opiniile sale, uneori melancolică și alteori sarcastică - care inițiază atât pe cei inițiați, cât și pe cei neinițiați, prieteni și alte persoane ale științei, în lumea ciudată a matematicilor pure și în valorile și percepțiile unei epoci care pare că se stinge.

Traducerea în limba română este însoțită de comentarii ample care introduc cititorul român în stilul de viață și obiceiurile mediului social și științific din Anglia perioadei interbelice.