În ciuda dezvoltării tehnologiei și științei grafice cu computerul, precum și a diverselor aplicații în care acestea sunt implicate, este evidentă lipsa unui manual în limba greacă care să acopere atât fundamentarea teoretică, cât și suportul algoritmic al aplicațiilor și extensiilor științei.

Literatura greacă existentă, din păcate, abordează subiectul mai mult din perspectiva utilizării sistemelor în cadrul activităților recreative și mai puțin ca o știință cu reguli, constrângeri și perspective. Acest gol își propune să-l acopere cartea de față, care constituie, de asemenea, un volum introductiv în sistemele grafice interactive tridimensionale.

În mod particular, conținutul cărții acoperă tehnici și metode de gestionare a geometriei bidimensionale și tridimensionale și a informațiilor grafice cu ajutorul computerului și se adresează studenților și absolvenților de la programele de studii în informatică și științele spațiului (computer science, information technology, GIS, geomatics) care doresc să cunoască tehnologia grafică, fie pentru a-și completa cunoștințele, fie pentru a înțelege infrastructura algoritmică a instrumentelor și metodelor utilizate în munca lor.

Abordarea subiectelor urmează o logică practică hands-on și învățare prin practică (learn-by-doing), care duce la crearea unui mediu integrat de dezvoltare a informației grafice în cele două și trei dimensiuni. În același timp, se oferă orientări, atât pentru dezvoltarea aplicațiilor profesionale, cât și pentru extinderea mediului de proiectare către sistemele de informații geografice, documentarea digitală a spațiului, Internet/Web etc.

Avantajele mari ale abordării logice învățare prin practică (learn-by-doing) se referă la nivelul obligatoriu ridicat de implicare al studentului-cititor care urmează un curs bazat pe carte, percepția posibilităților și structurilor software-ului grafic și logica funcționării acestuia și, în final, senzația de construire, creație și succes.

Structura algoritmică a cărții necesită de la cititor cunoștințe foarte bune de programare structurat și structuri de date, în timp ce cerința de a dezvolta un mediu independent de grafică presupune o percepție a spațiului, abilități de analiză spațială și cunoștințe de topologie geometrică.

O atenție deosebită s-a acordat prezentării conceptelor și algoritmilor independent de mediu hardware, iar în același timp s-au respectat cu strictețe directivele standardelor internaționale acceptate în grafică (CORE, GKS, PHIGS, PHIGS+, OpenGL, OpenInventor) pentru reprezentări strict neutre ale informațiilor geometrice, grafice și calitative.

În cele din urmă, în ceea ce privește echipamentul cititorului în software și hardware, pentru dezvoltarea algoritmilor și crearea mediului grafic integrat, este suficient un compilator C sau Pascal și un sistem grafic CRT simplu. O variantă color și o placă grafică de înaltă definiție sunt de dorit, dar nu necesare.