Și dacă toate acestea vi se par deja oarecum urâte sau tragice, cei mai rău încă nu v-am spus. Toată această capcană, tot acest plan care a fost pus în aplicare împotriva mea, minciunile pe care mi le-au spus și m-au obligat să le învăț, încercarea de a mă discredita atunci când le-am aflat, amenințările și represiunea atunci când am cerut ceea ce mi-au învățat să fie adevărat, tot această lecție care urma să devină o experiență din care să învăț bine, să fiu crescută în ceea ce numesc...
Pentru a o învăța, m-au pus în închisoare. Da, vă spun adevărul. Fără să fi făcut nimic, nimic altceva decât să fiu liberă și însetată de cunoaștere. M-au închis. La cea mai fragedă vârstă. Și nu vă imaginați pentru un moment. Nu. Timp de ani și ani. Nici unul, nici doi, ci doisprezece. Douăsprezece ani întregi. Doisprezece ani de închisoare.
O carte despre educația obligațională de doisprezece ani și despre supunerea socială.
