Rugăciunea către Maica Domnului înseamnă o cerere fierbinte și o implorare către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Troparele Rugăciunii către Maica lui Dumnezeu și Maica noastră exprimă toată evlavia sufletului nostru rănit de păcat și toate problemele inimii noastre neliniștite. Căci Preasfânta Fecioară este „o mijlocire fierbinte” la tronul Harului și combină cea mai mare sfințenie cu cea mai mare cinste din partea noastră. 

Canonul mic al rugăciunii se cântă pe tot parcursul anului, „în orice împrejurare și întristare a sufletului”. Însă în perioada Adormirii Maicii Domnului se cântă alternativ cei doi Canoane, la sfârșitul vecerniei tuturor zilelor, cu excepția vecerniei de sâmbătă, a Schimbării la Față și a Adormirii. 

Cu profund respect, ortodocșii îi oferim Maicii Domnului rugăciunea noastră, țesând-o cu imnurile și laudele Canonului mic sau mare al rugăciunii. Și „dulceața îngerilor, bucuria celor întristați” picură în nenumărate moduri o mie de feluri de bucurii și o mângâiere dulce de nedescris în inima noastră dureroasă. Atotstăpâna ne ia de mână și ne conduce la Atotstăpânul și Domnul Hristos, Fiul ei, co-eternul cu Tatăl și Duhul Mângâietor.