Conferința a evidențiat clar că nu există un Stat de Drept atunci când într-un stat societatea funcționează fără Justiție, dar și când Justiția nu este dedicată serviciului comunității sociale și, prin urmare, serviciului interesului public.

Sistemul judiciar, izolat de problemele societății și ale omului, este interpretrat și funcționează negativ, rezultând că, în loc să protejeze libertatea și justiția esențială, le pune în pericol. Puterea judecătorească este legitimă atunci când justiția este administrată eficient de către judecători independenți personal și funcțional, într-un termen rezonabil, prin decizii motivate, concise și convingătoare chiar și pentru persoanele fără cunoștințe juridice specializate.

Justiția trebuie să fie guvernată de principiile imparțialității, transparenței, siguranței juridice și responsabilității; trebuie să fie corectă și să nu urmărească să fie agreabilă unui anumit public, fie celor aflați la guvernare, fie maselor; în acest fel, se întărește încrederea societății în aceasta.

Deciziile judecătorești, neaparținând doar instanței care le-a emis sau părților implicate, ci întregii țări, trebuie să fie accesibile publicului, după ce au fost în prealabil anonimiate corespunzător, și sunt supuse criticii, cu condiția ca aceasta să nu se facă într-un mod care să delegitimeze întregul sistem judiciar.

Mai mult, funcționarii judiciari, având în vedere rolul lor important, trebuie să se exprime cu o reținere deosebită, atât în îndeplinirea obligațiilor lor, cât și în viața privată; în acest sens, instituirea unui Cod de Conduită Etică ar avea o contribuție îndrumătoare.

De asemenea, legătura Justiției cu Societatea este consolidată atunci când există o comunicare oportună și valabilă a Justiției cu publicul larg, care presupune, pe de o parte, instituirea unui cadru instituțional organizat de informare și, pe de altă parte, aplicarea principiilor deontologiei jurnalistice.