Situată imediat înainte de judecata și execuția lui Socrate în anul 399 î.Hr., Theaetetus îl arată pe marele filozof considerând natura cunoașterii în sine, într-o dezbatere cu geometriul Theodorus și tânărul său discipol Theaetetus.

Dialogul lor acoperă multe întrebări, cum ar fi: este cunoașterea pur subiectivă, compusă din fluxul mereu schimbător de impresii pe care le primim din lumea exterioară? Este mai bine să ne gândim la ea ca la „credință adevărată”? Sau este, așa cum susțin mulți filosofi moderni, „credință justificată adevărată”, în care credința este susținută de argumente sau dovezi?

Cu abilitate și elocință, Socrate ghidează dezbaterea, scoțând în evidență implicațiile acestor teorii și supunându-le unei critici necruțătoare și fascinante. Una dintre lucrările fondatoare ale epistemologiei, această discuție profundă despre problema cunoașterii continuă să intrigue și să inspire.

Pagini: 272, Dimensiuni: 12.9x12.9cm