În mijlocul unei carantine contemporane reziliente și recurente, aparent mai mult sau mai puțin stricte sau relaxate, impuse sau voluntare, personale sau de masă, locale, naționale sau universale, Lysistrata lui Aristofan vine, încă o dată, să ne amintească de propria sa "dublă" carantină antică... și împreună să ne amintească că teatrul și viața, chiar și în condiții extrem de adverse și anormale pentru dezvoltarea lor completă, pot supraviețui și înflori sau, mai degrabă, "înflori într-un mod feminin" în cazul lucrării noastre.