Ați știut că „petrecerile Covid” au un precedent istoric? Că tulburări sociale masive și mulțimi de pacienți au distrus spitale întregi în Rusia anului 1830, când țarul, pentru a opri holera provenită din Asia Centrală, a distrus drumuri, a dărâmat poduri și a dat (fără succes) ordine pentru 60.000 de soldați să împiedice mișcarea oamenilor din și spre orașe?

Într-o revizuire extrem de interesantă a pandemiilor care au afectat istoric umanitatea, Christian W. McMillen descrie cum istoria este influențată de pandemii, dar și cum comportamentele sociale influențează evoluția pandemiilor.

Foarte interesantă din punct de vedere medical, studiul pandemiilor oferă și descoperiri neașteptate despre cultură și politică. De la ciuma lui Iustinian (care a ucis într-o noapte peste zece mii de oameni în Constantinopolul bizantin) până la epidemia de Ebola din 2014, McMillen trece în revistă pandemiile semnificative ale istoriei umane (ciumă, tuberculoză, malaria, variolă, holeră, gripă și HIV/SIDA), explicând cum caracteristicile biologice distincte ale fiecărei boli au influențat răspândirea pandemiei sale.

De asemenea, analizează reacțiile guvernamentale de fiecare dată – precum carantina, izolarea, restricțiile de călătorie și alte forme de control social – și acordă o atenție deosebită dezvoltării sănătății publice post-pandemice și exploziei cercetării medicale.

Scriind în decembrie 2016 și evaluând relația dintre sărăcie, boli și geografia epidemiilor, McMillen a prezis necesitatea ca guvernele să învețe din experiențele anterioare și să colaboreze global și preventiv pentru a preveni o viitoare epidemie. Din păcate, nu a fost ascultat.