Ce erau eltzis, bekilis și kaïmakamis? Care era diferența dintre armatolos și klephtis? Cine erau Kaklamanoi, Talarisioi și Chaldoupides? Cine era superior: aga, pașa sau bey? Era briki mai puternică decât corveta sau fregata? Ce poziție aveau subasi, tasiltaris și zampitis în sistemul otoman? Ce semnificație aveau cuvintele loufes, preza și tertipi în limba greacă a vremii?
Pe măsură ce ne apropiem de sărbătorirea a 200 de ani de la evenimentul fondator al statului grec modern, textele vremii vor ieși în prim plan. Cu toate acestea, toate aceste texte, fie scrise de persoane analfabete sau foarte educate, fie scrise de mână sau cu intervenția gramaticienilor, conțin cuvinte necunoscute cititorului de astăzi sau termeni care astăzi au dobândit un sens diferit sau sunt utilizați într-un context diferit.
După ce a descifrat zeci de scrieri din acea perioadă, de la memorii și corespondență privată la decizii parlamentare și referiri la autorități, fără a uita cântecele populare, Nikos Sarantakos, un pasionat vânător de cuvinte, a adunat 300 de termeni reprezentativi: cuvinte din administrația otomană, terminologie a armatei regulate și neregulate, vocabular maritim și de navigație, valute otomane și europene, chiar și primele caracterizări ale părților opuse în conflictele civile.
Peste o mie de citate, de la simplitatea dorică a lui Makrygiannis la creațiile elegante ale fanarioților, transmit cititorului de astăzi spiritul epocii și stilul și caracterul oamenilor săi, de la realizările mari și eroice la cele de zi cu zi sau chiar comice, urmărind astfel Revoluția din 1821 prin cuvintele sale.