În noua sa carte, Meletis Meletopoulos deconstruiește etnomultiplețismul, teoriile etnogenezei și încercarea de distorsionare a istoriei grecesti, demonstrând că în spatele lor se ascund ideologii, stereotipuri și confuzie teoretică. El menționează exemple specifice de profesori universitari, jurnaliști, critici etc., cărora le răspunde cu argumente solide, rigurozitate științifică și făcând constant referire la surse și literatură internațională.

Apoi, analizează încercarea de construire a minorităților inexistente, precum și a unui curent nefundamentat de antisemitism în societatea grecească și demitizează ideologia multiculturalismului. De asemenea, se ocupă de încercarea de cosmetizare a stăpânirii otomane de către unii academicieni, care duce inevitabil la o estompare a reflexelor defensive împotriva expansiunii turcești.

O parte semnificativă a studiului este ocupată de o critică cuprinzătoare, bazată pe literatură internațională, a Planului Annan, precum și de o referire analitică și documentată la problema denumirii Macedoniei. În capitolul despre realitatea relațiilor greco-turce, se prezintă natura macroistorică a conflictului milenar greco-turc, fiind distruse cu argumente iluziile cu privire la integrarea Turciei în Uniunea Europeană și consecințele sale geopolitice și demografice, iar cronologia încălcărilor Tratatului de la Lausanne este prezentată din momentul semnării sale în 1923 până în prezent.

De asemenea, este analizată în detaliu istoria pretențiilor și planurilor turcești în Tracia de Vest și propaganda turcească corespunzătoare pe internet, precum și regimul medieval fără precedent pentru un stat european al muftiatului. În cele din urmă, este prezentată faimoasa teorie a lui Panagiotis Kondylis despre scenariul conflictului greco-turc.

Dar autorul nu adera la logica așa-numiților suprapatrioți, cărora le atribuie naționalism de provincie, mentalități de țări în dezvoltare, frici și insecurități, contradicții necontrolabile, ignoranță față de mediul internațional și inițiative aventuroase în problemele naționale.

În ultimul capitol se evidențiază relația indisolubilă dintre Patriotism și Democrație, care se leagă de jurământul tinerilor atenieni din Antichitate. Studiul se finalizează cu o analiză a conceptului de conștiință națională.