Scrierea cărții de față, care va fi obiect de predare la Universitatea Populară a venerabilei Asociații a Prietenilor Poporului, se înscrie pe linia altor lucrări istorice ale noastre. În Callimachium, nimic nu este fără mărturie. Și, ca întotdeauna, sine ira et studio (= fără mândrie și patos). Fără prejudecăți și unghiuri ideologice.

Nu ascund că familia mea, iar acest lucru în proporție de 90% și ceva, din Mani, care este favorabilă monarhiei, a fost venizelistă și anti-monarhistă. Mai târziu - și fără ca acest lucru să fie niciodată declarat - a fost caracterizată în mod direcționat ca fiind de stânga. Autorul prezentei lucrări, așa cum a declarat de multe ori, urăște etichetele. De aceea, față de toți cei menționați în această carte, încearcă să fie obiectiv.

Nu face discriminări - așa cum, din păcate, se întâmplă chiar și în scrierile universitare - în bibliografia pe care o folosește. Fie că este de acord sau nu cu autorii, ori de câte ori consideră că este oportun, îi folosește. Nimeni nu este acoperit din antipatie ideologică sau personală. Poate că nu are o bibliografie exhaustivă (să nu uităm că este vorba despre predări la Universitatea Populară), totuși se străduiește ca în această bibliografie selectivă să fie reprezentate toate tendințele istorice care s-au conturat în legătură cu expediția din Asia Mică.

Se pune, de asemenea, accent pe evenimentele de război ignorate în ultimii ani, care au fost umbrite de analizele politice, diplomatice și economice, și se trece cu vederea ceva fundamental: că expediția din Asia Mică a fost un eveniment militar de vârf. Că războiul este ceea ce reprezintă conținutul acesteia și care a decis soarta sa.

Din păcate, mulți istorici tineri uită de Heraclit: Războiul este tatăl tuturor. Poate pentru că nu l-au degustat. Ar fi o lipsă de respect față de miile de morți ai războiului din Asia Mică (care probabil erau rudele noastre) să ignorăm bătăliile în care aceștia și-au pierdut viața. O lipsă de respect chiar și față de morții adversarilor armatei grecești care au luptat cu devotament pentru a apăra ceea ce credeau și cred că este al lor.

Aici se încheie prefața noastră. Ca introducere, vom cita cele spuse la Casa Spirituală Papagou pe 24 mai 2009.