Gugu a fost un mic purceluș de pluș făcut din materialul din care se fabrică prosoapele moi. Burta lui era umplută cu mărgele de plastic, motiv pentru care era amuzant să-l arunci în toate părțile. Piciorușele moi aveau dimensiunea ideală pentru a șterge lacrimile. Când Jack, stăpânul lui, era mic, adormea noaptea supt urechea lui Gugu. Gugu a fost numit astfel pentru că, atunci când Jack a început să vorbească, spunea „gugu” în loc de „purceluș”. Nou, avea culoarea roz somon și ochi negri de plastic lucioși, dar Jack nu-și amintea deloc Gugu așa. Fără îndoială, Gugu a fost întotdeauna așa cum este acum: cenușiu și decolorat, cu o ureche tare și rigidă de la suptul excesiv. La un moment dat, ochii lui Gugu s-au desprins, lăsând temporar două găuri mici pe fața lui, iar mama lui Jack, care era asistentă medicală, a cusut doi nasturi în locul mărgelelor de plastic pierdute.